Acasa

Avocat în Germania

Definiţia din codul comercial german potrivit art. 413 contractul de transport are loc între expeditor sau acela care dă însărcinarea pentru transportul unui lucru şi întreprinzătorul care se obligă a-l face în numele său propriu şi în socoteala altuia, ori între unul dintre aceştia şi cărăuşul ce se însărcinează a-l face.
Se numeşte „cărăuş" persoana care îşi ia însărcinarea ca într-un mod oarecare să transporte, sau să se facă a se transporta, un obiect oarecare de colectare creante in Germania. În ceea ce priveşte definiţia din dreptul comercial, aceasta a fost supusă criticilor din partea autorilor de specialitate datorită faptului că este imprecisă în definirea părţilor contractului de transport şi a operaţiunii de transport, în general.
Puncte de vedere:
Textul amintit este criticabil din mai multe puncte de vedere şi anume:
1 - în text nu se fac referiri la destinatarul mărfurilor transportate, cu toate că el dobândeşte anumite drepturi şi obligaţii ce izvorăsc din acest contract;
2 - potrivit acestei definiţii este considerată ca parte în contractul de transport din România la Frankfurt şi acela care acţionează în numele sau pe socoteala expeditorului, adică un eventual mandatar sau comisionar. De regulă, expeditorul este proprietarul mărfurilor şi parte în contractul de transport;
3 - noţiunea „cărăuş" este folosită în mai multe sensuri. Astfel, cărăuşul este cel care execută deplasarea de mărfuri în nume avocatului propriu şi cu mijloace proprii; dar „cărăuş", în accepţiunea Codului comercial, este şi „cel care face să se transporte", adică este cuprins în această noţiune şi cel care intermediază această deplasare, adică un eventual comisionar.
Citeşte mai mult